iár adv. – 1. Altă dată, din nou. – 2. La fel, de asemenea. – 3. (Conj.) Și, pe de altă parte. – 4. (Conj., înv.) Totuși, în ciuda. – 5. (Conj.) Dar, însă. – Var. iară, ar(ă). Mr. iar(ă), megl. ară. Pare să provină dintr-un lat. *era (Schuchardt, ZRPh., XV, 240; G. Paris, Rom., XX, 333; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 495; Pușcariu 756; REW 2886; DAR; Pascu, I, 102), cf. engad. eir, prov. er(a), v. gal. ar, cu același sens; cf. și ngr. ἄρα, ἔρα. – Der. iarăși, adv. (altă dată), cu -și, ca cineși, totuși. Vezi definitia »

IZOBÁR, -Ă I. adj. 1. (despre transformările unui sistem fizic) care are loc la presiune constantă. 2. (despre substanțe chimice) cu același număr de masă, dar cu număr atomic diferit. II. s. f. linie care unește pe o diagramă, pe o hartă, punctele de egală presiune. (< fr. isobare) Vezi definitia »

CAFÉ-BAR s. n. local în care se consumă cafea și băuturi alcoolice. (< cafe/nea/ + bar¹) Vezi definitia »

izmănár s.n. (reg.) un fel de burete. Vezi definitia »

SETCÁR, setcari, s. m. (Reg.) Pescar care pescuiește cu setca. – Setcă + suf. -ar. Vezi definitia »