Definita cuvantului timar
TIMÁR2, timaruri, s. n. (Mai ales la pl.) Denumire dată, în evul mediu, în Imperiul Otoman, loturilor de pământ conferite, temporar, oștenilor, în schimbul obligației de a presta serviciul militar. – Din fr. timares.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu timar
MATRILINIÁR, -Ă adj. (despre sistemul de filiație și organizare socială) în linie maternă. (< fr. matrilinéaire) Vezi definitia »
MARINÁR s. m.. membru al echipajului unei nave; matelot. ♦ guler ~ = guler mare, dreptunghiular, lăsat pe spate. (mariniă + -ar) Vezi definitia »
VALETUDINÁR, -Ă adj. bolnăvicios; slab, șubred. (< fr. valétudinaire, lat. valetudinarius) Vezi definitia »
INVOLUNTÁR, -Ă adj. (și adv.) fără voie, neintenționat. (< fr. involontaire, lat. involuntarius) Vezi definitia »
SUMĂNÁR, sumănari, s. m. Persoană care face sau vinde sumane. – Suman + suf. -ar. Vezi definitia »