Definita cuvantului bâiguit
BÂIGUÍT, -Ă, bâiguiți, -te, adj. (Despre vorbele sau vorbirea cuiva) Neclar, încurcat. ♦ (Despre oameni) Zăpăcit, buimăcit. – V. bâigui.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bâiguit
LOTRÍT s. n. silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. (< fr. lotrite, cf. Lotru) Vezi definitia »
pâșcăvít, -ă, adj. (reg.; despre alimente) alterat, stricat, mucegăit; (despre vin) cu floare; (despre fructe) zbârcit. Vezi definitia »
coclit2, -ă, cocliți, -te adj. 1. (d. oameni) prost, nerod, nătâng. 2. (d. obiecte) de proastă calitate. Vezi definitia »
NEOFÍT, -Ă s.m. și f. Persoană recent convertită la o religie; (p. ext.) proaspăt aderent la o grupare, la o societate etc. [< fr. néophyte, cf. lat. neophytus, gr. neophytos]. Vezi definitia »
ÎNCOLĂCÍT, -Ă, încolăciți, -te, adj. Învârtit, înfășurat (în formă de colac); încovrigat. – V. încolăci. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z