Definita cuvantului bâlbâială
BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli, s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; vorbe pronunțate nedeslușit.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bâlbâială
stropoleálă2, stropoléli, s.f. (reg.) mustrare, certare. Vezi definitia »
CULEVRÍNĂ s. f. tun de tip vechi, cu țeavă lungă. (< fr. couleuvrine) Vezi definitia »
MIÁZĂ s.f. (Med.) Boală provocată de larvele unor muște, care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. [Pron. mi-a-. / < fr. myiase, cf. gr. myia – muscă]. Vezi definitia »
FRÉSCĂ s. f. 1. tehnică de a picta cu culori dizolvate în apă de var pe o tencuială încă umedă. ◊ pictură monumental-decorativă de dimensiuni mari, executată în această tehnică. 2. (fig.) operă literară de evocare plastică, sugestivă, a oamenilor și a moravurilor unei epoci. (< fr. fresque) Vezi definitia »
UNEÁLTĂ, unelte, s. f. 1. Piesă, ansamblu de piese, dispozitiv acționat manual sau de un mecanism, care servește pentru a efectua o operație tehnică de prelucrare mecanică, de montare, manevrare etc.: p. ext. piesă auxiliară care servește la efectuarea unei lucrări. 2. Fig. Mijloc folosit pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil); persoană, grup sau organizație de care se servește cineva pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil). 3. (În sintagma) Unealtă gramaticală = instrument gramatical, v. instrument. – Une[le] + alte[le]. Vezi definitia »