BIOCHIMÍE s. f. știință care studiază structura și procesele chimice specifice materiei vii; chimie biologică. (< fr. biochimie) Vezi definitia »

SALUTÁȚIE s. f. formulă de salut, de adresare, (într-o scrisoare). (< fr. salutation, lat. salutatio) Vezi definitia »

-MANÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „obsesie patologică”. [< fr. -manie, cf. lat. mania, gr. mania – furie]. Vezi definitia »

TIREGHÍE s. f. v. tirighie. Vezi definitia »

EXCÉPȚIE s.f. 1. Ceea ce nu se conformează unei reguli generale; abatere de la o normă (generală); ceea ce nu este obișnuit, normal. ◊ Cu excepția = afară de...; fără excepție = fără deosebire. 2. Mijloc de apărare în justiție care tinde să schimbe soluționarea cazului sau să atace forma de judecată. [Gen. -iei, var. escepțiune, excepțiune s.f. / cf. fr. exception, lat. exceptio]. Vezi definitia »