Definita cuvantului blajin
BLAJÍN, -Ă, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) Bun la inimă; blând, pașnic, prietenos. ♦ (Despre figură, fire, manifestări ale oamenilor) Care exprimă bunătate, blândețe; binevoitor. – Slav (v. sl. blažĕnŭ).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu blajin
TANÍN s.n. Substanță organică de origine vegetală, folosită în special la tăbăcirea pieilor. [< fr. tanin]. Vezi definitia »
MANDARÍN1 s.m. 1. Înalt funcționar din vechea Chină, din Indochina și Coreea. 2. (Ironic) Cel care manifestă dispreț față de oamenii simpli. [< fr. mandarin, cf. port. mandarin < sanscr. mantrin – consilier]. Vezi definitia »
MONOGÍN, -Ă adj. (despre flori) cu un singur pistil. (< fr. monogyne) Vezi definitia »
léghín s.m. (reg.) flăcău, june. Vezi definitia »
din tc. hanim Vezi definitia »