PÚLPĂ s.f. 1. Partea cărnoasă a unui fruct. ♦ Fructe conservate în soluție de bioxid de sulf diluată. 2. Partea moale din interiorul unui organ (splină, dinte etc.). ♦ Porțiune musculară proeminentă. 3. (Min.) Apă care are în suspensie grăunți minerali; tulbureală. [< fr. pulpe, cf. lat. pulpa]. Vezi definitia »

BOBÍNĂ s. f. 1. suport cilindric pe care se poate înfășura un fir, un cablu, o peliculă sau bandă magnetică; ansamblu compus din acest suport și firul, cablul etc. înfășurat pe el. ◊ mosor. 2. element component al circuitelor electrice constituit din mai multe spire înfășurate în jurul unui suport dielectric sau feromagnetic. ♦ ~ de inducție = transformator electric din două înfășurări bobinate pe un singur miez de fier. (< fr. bobine) Vezi definitia »

ANTROPOGENÉZĂ s. f. ramură a antropologiei care studiază originea, evoluția și dezvoltarea speciei umane; antropogenie. (< fr. anthropogenèse) Vezi definitia »

FANFARONÁDĂ s. f. discurs, comportament de fanfaron; lăudăroșenie; gasconadă. (< fr. fanfaronnade) Vezi definitia »

ELECTROTÉHNICĂ s.f. – V. electrotehnic (1) [DEX'98] Vezi definitia »