SUBSTRÁT, substraturi, s. n. 1. (Fil.) Bază materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect; bază materială unității, a omogenității diferitelor obiecte; p. ext. conținut. 2. Strat peste care s-a așezat alt strat. ♦ (Cu sens colectiv) Elemente pătrunse într-o limbă din limba populației autohtone care a adoptat-o, părăsindu-și limba proprie în urma unei cuceriri, a unei migrațiuni sau a unei colonizări. 3. Substanță chimică asupra căreia acționează un ferment. 4. Fig. Motiv, cauză adevărată (dar ascunsă) a unei acțiuni, a unei întâmplări, a unei porniri etc. – Din fr. substrat, lat. substratum. Vezi definitia »

EXPONÁT s.n. Obiect expus într-un muzeu, într-o expoziție sau vitrină. [Pl. -te. / < rus. eksponat, cf. lat. exponere – a pune la vedere]. Vezi definitia »

fărâmicát, -ă, adj. (înv.) fărâmițat. Vezi definitia »

AUGURÁT s. n. 1. demnitatea, funcția de augur. 2. templu construit după ce s-au cercetat augurii. ◊ (fig.) profeție. (< lat. auguratus, fr. augurat) Vezi definitia »

COMBINAT¹ s. n. complex care reunește mai multe ramuri ale industriei și în care produsele uneia dintre ele servesc celorlalte ca materie primă, semifabricată etc. ◊ ~ sportiv = ansamblu de mai multe terenuri, săli de gimnastică etc., unde se practică diferite sporturi. (< rus. kombinat, fr. combinat) Vezi definitia »