Definita cuvantului blănărie
BLĂNĂRÍE, blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier unde se lucrează blănuri; magazin de blănuri. 3. Blănuri (I 2). – (1,2) Din blănar + suf. -ie, (3) din blană + suf. -ărie.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu blănărie
cárie (cárii), s. f. – Leziune a dinților. Lat. caries, fr. carie (sec. XIX); cf. car. – Der. caria, (a caria, a mînca). Vezi definitia »
NARCOTERAPÍE s.f. (Med.) Terapie prin somn; somnoterapie. [Gen. -iei. / < fr. narcothérapie, cf. gr. narke – narcotic, therapeia – tratament]. Vezi definitia »
vătúie (pop.) s. f., art. vătúia, g.-d. art. vătúiei; pl. vătúie / vătúi, art. vătúiele / vătúile Vezi definitia »
CORÁBIE, corăbii, s. f. Vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport și pentru acțiuni militare. ◊ Expr. (Ir.) A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din sl. korablĩ. Vezi definitia »
AGROBIOLOGÍE s. f. știință care studiază cultura plantelor și creșterea animalelor prin prisma biologiei. (< germ. Agrobiologie) Vezi definitia »