HIALÍTĂ s.f. 1. Varietate de opal care are transparență. 2. Sticlă neagră de Boemia. 3. Inflamație a corpului vitros. [Pron. hi-a-, var. hialit s.n. / < germ. Hyalit, cf. gr. hyalos – sticlă, cuarț]. Vezi definitia »

CIANÓZĂ s. f. (Med.) Colorație albastră-vineție a pielii și a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenări a sângelui. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanose. Vezi definitia »

NEOMICÍNĂ, neomicine, s. f. Medicament realizat dintr-un grup de antibiotice extrase din ciuperca Streptomyces fradiae, care are acțiune mai ales asupra stafilococilor patogeni. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néomycine. Vezi definitia »

PARAFLÁCĂRĂ s. f. piesă metalică ce protejează tija pistonului contra flăcărilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere. (după fr. paraflamme) Vezi definitia »

vitéză (-ze), s. f. – Iuțeală. – Var. vitesă. Fr. vitesse, probabil asimilat der. de la teză (sinteză, ipoteză, proteză). Nu au dat rezultate eforturile, puriștilor, pentru că impune uzul lui vitesă, cf. cenzură. Vezi definitia »