Definita cuvantului blestemat
BLESTEMÁT, -Ă, blestemați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Cu purtări rele; rău, ticălos. ♦ Neprielnic. Vreme blestemată. 2. (În superstiții) Care este obiectul unui blestem; afurisit. – V. blestema.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu blestemat
DISPARÁT, -Ă adj. Lipsit de legătură, de simetrie, de armonie; răzleț. [< fr. disparate, cf. lat. disparatus – inegal]. Vezi definitia »
DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. – V. demutiza. Vezi definitia »
MAGISTRÁT s.m. 1. (Ist.) Persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică în vechea Romă. ♦ Administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative. 2. Membru al corpului de judecători; judecător, procuror, consilier de curte. [Cf. fr. magistrat, lat. magistratus]. Vezi definitia »
MICȘORÁT, -Ă, micșorați, -te, adj. Făcut mai mic; redus, scăzut. – V. micșora. Vezi definitia »
Preparat culinar de formă sferică din tocătură de carne sau diverse paste și pireuri; fr. boulette; germ Bulette Vezi definitia »