Definita cuvantului blând
BLÂND, -Ă, blânzi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Care se poartă cu bunătate, are un caracter bun (și pașnic); blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun; duios, dulce. ♦ (Despre animale) Care nu face rău; care nu se sperie. 2. Fig. (Despre timp, natură etc.) Calm, domol, lin, ușor. Iarnă blândă. – Lat. blandus.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu blând
VÓRLAND [FOR-] s. n. platformă în fața unui masiv muntos pe care îl înconjură. (< germ. Vorland) Vezi definitia »
VAGABÓND, -Ă, vagabonzi, -de, adj., s. m. și f. (Om sau animal) care rătăcește fără rost pe drumuri, care hoinărește fără țintă; (om) fără ocupație stabilă, fără domiciliu fix. ♦ (Om) de nimic, fără căpătâi. – Din fr. vagabond, lat. vagabundus. Cf. it. vagabondo. Vezi definitia »
Având în vedere că termenul de execuție Vezi definitia »
weekend (angl.) [pron. úĭchend] (wee-kend / week-end) s. n., pl. weekenduri Vezi definitia »
OM SCUND chiștoc, juma’ de buletin, juma’ de metru și o flegmă, năpârstoc, pișpirică, tabadură, tăbâltoc. Vezi definitia »