METATALÁMUS s. n. parte a diencefalului cuprinzând corpii geniculați lateral și medial. (< engl. metathalamus) Vezi definitia »

CÁMPUS s. n. ansamblu de clădiri aparținând uneia sau mai multor instituții de învățământ superior în afara orașelor. (< engl., fr. campus) Vezi definitia »

DETRÍTUS s.n. Material granulat rezultat din sfărâmarea rocilor. ♦ Rămășiță a unei substanțe supuse acțiunii de distrugere. ♦ Tartru dentar. [< fr. détritus, lat. detritus]. Vezi definitia »

AVERNUS, lac în Campania (în centrul Italiei), ale cărui exalații rău mirositoare, în special sulfuroase, au făcut ca, în antichitate, să se creadă că aici era întrarea în Infern. Mai tîrziu a devenit sinonim cu Infernul. Vezi definitia »

FRACTONÍMBUS s.m. Fâșie de nori joși și negri care apar pe fondul clar al unui nimbostratus. [< fr. fractonimbus]. Vezi definitia »