PICURÁ, pícur, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A cădea sau a face, a lăsa să cadă în picături. ♦ Intranz. impers. A ploua ușor, cu stropi rari. 2. Intranz. Fig. A răsuna, a vibra (încet); a picui. 3. Intranz. (Înv. și reg.; de obicei cu determinările „de somn”, „din picioare”) A moțăi, a picoti. – Din picur. Vezi definitia »

țurțurá, pers. 3 sg. țúrțură, vb. I (reg.) a picura; a ploua puțin; a cădea măzăriche. Vezi definitia »

DELIRÁ vb. I. intr. A fi într-o stare de delir; a aiura. [< fr. délirer, it., lat. delirare]. Vezi definitia »

NITRÁ vb. tr. a produce o nitrare. (< fr. nitrer) Vezi definitia »

TRAFORÁ vb. I. tr. A face lucrări de traforaj. [< it. traforare]. Vezi definitia »