AUTOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Teorie, susținută de naturalistul german Haeckel, care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acțiunea factorilor interni ereditari și negând cu totul acțiunea mediului ambiant. [< fr. autogénèse, cf. gr. autogenesis < gr. autos – însuși, genesis – naștere]. Vezi definitia »

PRICOMIGDÁLĂ s. f. v. picromigdală. Vezi definitia »

VIDEOTÉCĂ, videoteci, s. f. 1. Mobilă specială cu rafturi pentru păstrat videocasete. 2. Încăpere, sală în care se păstrează și se vizionează videocasete. 3. Colecție de videocasete. [Pr.: -de-o-] – Din fr. vidéotheque. Vezi definitia »

STRICTÚRĂ, stricturi, s. f. (Med.) Strâmtare a unor canale din organism (ca urmare a unor afecțiuni). – Din fr. stricture, lat. strictura. Vezi definitia »

puicúță, puicúțe, s.f. 1. (pop.) pui de sex feminin; puică mică. 2. (pop.) iubită, iubițea, iubițică. 3. (pop.; deprec.) cocotă, prostituată. 4. (reg.; la pl.) boabele de porumb rămase neînflorite după ce s-au făcut floricelele; puichițe. 5. specie de cartofi lunguieți. Vezi definitia »