poghircitúră, poghircitúri, s.f. (înv.) strângere, adunare a cerealelor sau a fructelor rămase după cules, poghircire. Vezi definitia »

ANVELÓPĂ s. f. 1. înveliș protector din cauciuc al unei camere de aer, al unei roți de vehicul. ◊ înveliș al unei mingi (de fotbal, volei etc.). 2. supracopertă. ◊ mapă în care se păstrează o carte în timpul cititului. ◊ plic. 3. (arte) atmosferă care învăluie figurile dintr-un tablou. (< fr. enveloppe) Vezi definitia »

SIMFÍZĂ s.f. Articulație fixă. ♦ Legarea a două oase împreună. ♦ Alipire prin aderențe a două membrane seroase; sinechie. [< fr. symphyse, cf. gr. syn – cu, physis – structură]. Vezi definitia »

COROIDÍTĂ s. f. Inflamație a coroidei, însoțită de tulburări de vedere. [Pr.: -ro-i-] – Din fr. choroïdite. Vezi definitia »

PIRIDOXÍNĂ s. f. vitamina B⁶; adermină. (< fr., engl. pyridoxine) Vezi definitia »