MORFÍNĂ s.f. Alcaloid extras din opiu, cu diferite întrebuințări medicinale, folosit uneori și ca stupefiant. [< fr. morphine, cf. Morfeu, zeul somnului la greci]. Vezi definitia »

SPLENOGRÁMĂ s. f. formula elementelor celulare splenice. (< fr. splénogramme) Vezi definitia »

LUMINOSCHÉMĂ, luminoscheme, s. f. Tablou schematic luminos, în care diferitele elemente ale instalației pe care o reprezintă sunt marcate prin becuri electrice colorate convențional. – Lumină + schemă. Vezi definitia »

CEMENTITĂ (‹ fr. {i}) s. f. Carbură de fier reprezentînd constituentul structural caracteristic al oțelurilor și fontelor; conține 6,67% carbon. Vezi definitia »

CORECLÍZĂ s.f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. [< fr. coréclise, cf. fr. kore – pupilă, kleiein – a închide]. Vezi definitia »