Definita cuvantului provocare
provocare, provocări s. f. (bun.) situație dificilă, dar incitantă, care pune la încercare calitățile, priceperea, îndemânarea cuiva.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu provocare
DEVASCULARIZÁRE s. f. excizie sau întrerupere chirurgicală a continuității sistemului vascular dintr-un sistem sau organ. (< de1- + vasculariza) Vezi definitia »
MORMÂNTÁRE, mormântări, s. f. (Reg.) Înmormântare. – V. mormânta. Vezi definitia »
ADMONESTÁRE, admonestări, s. f. Acțiunea de a admonesta; mustrare, dojenire, dojană; (concr.) act, adresă oficială care conține o mustrare etc. adresată cuiva. Vezi definitia »
ALEZÁRE s.f. Acțiunea de a aleza; alezaj; alezat. [< aleza]. Vezi definitia »
AGHESMUÍRE, aghesmuiri, s. f. Acțiunea de a (se) aghesmui. [Pr.: -mu-i-] – V. aghesmui. Vezi definitia »