Definita cuvantului bocănitură
BOCĂNITÚRĂ, bocănituri, s. f. Bocănit; zgomot produs prin lovire repetată cu un obiect tare. – Din bocăni + suf. -(i)tură.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bocănitură
CROMOSFÉRĂ s. f. Strat de culoare roz, compus din gaze și din aburi incandescenți, care înconjură soarele și este vizibil în timpul eclipselor totale. – Din fr. chromosphère. Vezi definitia »
ACONITÍNĂ s.f. (Chim.) Alcaloid foarte toxic extras din rădăcinile de aconit, folosit în doze mici în medicină. [< fr. aconitine]. Vezi definitia »
DEMÉNȚĂ s. f. 1. alienație mintală, nebunie. 2. (fig.) surescitare intensă (vecină cu nebunia). (< fr. démence, lat. dementia) Vezi definitia »
OOPLÁSMĂ s.f. (Biol.) Citoplasmă a zigotului sau a oului; ovoplasmă. [< fr. ooplasme, cf. gr. oon – ou, plasma – formație]. Vezi definitia »
HIPOVITAMINÓZĂ s. f. deficiență de vitamine în orga-nism. (< fr. hypovitaminose) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z