Definita cuvantului bocciu
BOCCÍU, -ÍE, boccii, adj. (Despre oameni) Care are trăsături grosolane, urâte. ♦ Fig. (Substantivat) Bădăran; om prost, nerod. – Tc. bokçi.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bocciu
OȚELÍU, -ÍE, oțelii, adj. Cu aspect, cu strălucire de oțel; de culoarea oțelului. – Oțel + suf. -iu. Vezi definitia »
GHIURGHIULÍU, -IE, ghiurghiulii, adj. (Reg.) Roșu-deschis, trandafiriu. – Din tc. gülgülü. Vezi definitia »
MAGNÉZIU s. n. metal ușor, alb-argintiu, maleabil și ductil, care arde cu o flacără albă orbitoare. (< fr. magnésium) Vezi definitia »
poștagíu, poștagíi, s.m. (înv.) 1. diriginte de poștă (la țară); poștameșter; poștar. 2. factor poștal. Vezi definitia »
BIÉNIU s. n. interval de doi ani. (< lat. biennium) Vezi definitia »