Definita cuvantului bocet
BÓCET, bocete, s. n. 1. Plâns zbuciumat, însoțit de vaiete; tânguire. 2. Compunere, versuri tradiționale, rituale, îngânate, spuse cu glas jalnic la înmormântări. – Din boci + suf. -et.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bocet
TÁCET s. n. (muz.) suspendare a participării unei voci sau unui instrument pe parcursul unei părți, unui fragment, într-o partitură corală sau orchestrală. (< lat. tacet, tace) Vezi definitia »
QUINTÉT s.n. v. cvintet. Vezi definitia »
bilét (biléte), s. n. – Bucată mică de hîrtie,răvaș; permis, act. Fr. billet, la început prin intermediul tc. bilet (sec. XVIII). Vezi definitia »
PUIÉT, (1, 2) s. n., (3) puieți, s. m. (Cu sens colectiv) 1. S. n. Mulțime de pui1 (I 1, 2). ♦ Pești mici (în prima lor perioadă de viață) servind adesea la repopularea apelor naturale. 2. S. n. Larve (de albine). 3. S. m. Plante lemnoase tinere care se transplantează în altă parte; p. gener. plante tinere. [Pr.: pu-iet] – Pui1 + suf. -et. Vezi definitia »
KÍSMET s.n. (În islamism) Destin, fatalitate, soartă, voința lui Alah. (cf. germ. Kismet) Vezi definitia »