MÁICĂ, maici, s. f. I. 1. (Pop.) Mamă. ♦ Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vârstă; termen afectiv cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. Călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe. II. Fig. (Pop.) Izvor, cauză, origine. – Din bg., scr. majka. Vezi definitia »

IENUPÁRIȚĂ [sau ienupăríță? – CM] s.f. Pasăre din neamul vrabiei care mănâncă boabe de ienupăr Vezi definitia »

CAVÍLĂ s.f. Piesă întrebuințată la legarea de catarg a parâmelor care manevrează velele. ♦ Fiecare dintre mânerele fixate pe cercul cârmei ca o prelungire a spițelor. [Var. cavelă s.f. / < it. caviglia]. Vezi definitia »

SILVOTÉHNICĂ s.f. Aplicarea în practică, pe scară de producție, a rezultatelor obținute de știința silvică în vederea realizării obiectivelor economiei forestiere. [Gen. -cii. / cf. lat. silva – pădure, gr. techne – meșteșug]. Vezi definitia »

PĂCĂNITÚRĂ, păcănituri, s. f. Păcănire. – Păcăni + suf. -tură. Vezi definitia »