Definita cuvantului boltitură
BOLTITÚRĂ, boltituri, s. f. Partea arcuită a unei bolte. – Din bolti + suf. -(i)tură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu boltitură
EXOLITOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește pe stânci sau pe pietre. (< fr. exolithophyte) Vezi definitia »
cuzácică s.f. (reg.) cerșetoare. Vezi definitia »
papleágă, paplége, s.f. (reg.) femeie proastă. Vezi definitia »
FASCÍNĂ, fascine, s. f. Mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legat din loc în loc cu sârmă, uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase și la alte lucrări făcute în terenurile desfundate; fascie1 [Var.: fașínă s. f.] – Din it. fascina, fr. fascine. Vezi definitia »
șáină, șáine, s.f. (reg.) ciutură. Vezi definitia »