Definita cuvantului boncăluit
BONCĂLUÍT s. n. Faptul de a boncălui. ♦ Răget prelung și puternic. ♦ Sunet prelung produs de bucium, de buhai2 sau de corn.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu boncăluit
ÎMBĂLSĂMÍT, -Ă adj. v. îmbălsămat. Vezi definitia »
CELOCHÍT s.n. Chit alcătuit pe bază de bitum moale, cu adaos de fibre de celuloză, folosit la executarea izolațiilor hidrofuge. [< cel(uloză) + chit – nume comercial]. Vezi definitia »
ZÂRGHÍT, -Ă, zârghíți, -te, adj. v. zărghit. Vezi definitia »
PROFÍT s.n. 1. Câștig, folos, beneficiu. 2. Venitul care are ca izvor plusvaloarea. [< fr. profit, it. profitto]. Vezi definitia »
ÎNCETINÍT, -Ă, încetiniți, -te, adj. (Rar; despre mișcări, viteze) Micșorat; potolit, domolit. – V. încetini. Vezi definitia »