ATEÍSM s. n. Concepție care constă în negarea, fundamentată științific, a religiei, a credinței în miracole, în viața de apoi. – Fr. athéisme (< gr.). Vezi definitia »

OBIECTIVÍSM s.n. Falsă obiectivitate prin care unii ideologi își maschează poziția de clasă în teoriile lor; prezentare a unor idei, a unor teorii fără a lua față de ele o atitudine critică. [Cf. rus. obiektivizm, fr. objectivisme]. Vezi definitia »

CONSERVATÍSM s. n. conservatorism. (< fr. conservatisme) Vezi definitia »

POLISINTETÍSM s. n. Caracteristică, proprietate a unei limbi de a fi polisintetică; caracter polisintetic. – Din fr. polysynthétisme. Vezi definitia »

PARVENITÍSM s. n. Tendința, dorința de a parveni (1) cu orice preț; situație de parvenit; mod de comportare, atitudine de parvenit. – Parvenit + suf. -ism. Vezi definitia »