Definita cuvantului bontănitură
BONTĂNITÚRĂ, bontănituri, s. f. (Reg.) Ciocănitură, bocănitură. – Din bontăni + suf. -(i)tură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bontănitură
CANTONIERÍȚĂ, cantonierițe, s. f. (Rar) Cantonieră; soția cantonierului. [Pr.: -ni-e-] – Cantonier + suf. -iță. Vezi definitia »
BÓTNIȚĂ, botnițe, s. f. Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca, paște sau suge. – Din bot + suf. -niță. Vezi definitia »
VIBRÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Calitatea a ceea ce este vibrant. [< fr. vibrance]. Vezi definitia »
OMNISCIÉNȚĂ s.f. (Rar) Calitatea celui omniscient. [< fr. omniscience, lat. omniscientia]. Vezi definitia »
PĂSTRĂVÍȚĂ, păstrăvițe, s. f. (Rar) Femela păstrăvului (1). – Păstrăv + suf. -iță. Vezi definitia »