LITÓU s. n. desen, tablou litografiat. (< germ. Litho) Vezi definitia »

LAVABÓU, lavabouri, s. n. Încăpere în cămine, internate etc., utilată cu chiuvete și cu alte instalații sanitare, servind ca spălător comun. ♦ Lavoar; chiuvetă. – Din fr. lavabo. Vezi definitia »

ERÓU s.m. 1. (Ant.) Personaj mitologic născut dintr-un muritor și o divinitate, înzestrat cu puteri supraomenești și despre care se povesteau fapte mărețe; semizeu. ♦ (P. ext.) Denumire dată de greci unor oameni deosebit de viteji, autori ai unor fapte mărețe. 2. Persoană vestită prin forța, vitejia și biruințele sale în războaie, în lupte; personalitate distinsă prin faptele sale mărețe. ♦ Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 3. Persoană deosebită prin calitățile sale morale și prin acțiunile sale mărețe; om care se distinge în mod special într-un anumit domeniu. ◊ (În trecut) Erou al muncii (socialiste) = titlu de înaltă distincție acordat de stat persoanelor care se deosebesc printr-o muncă de valoare excepțională pentru societate; persoană care a primit acest titlu. 4. Personaj principal al unei întâmplări. [< lat. heros, cf. fr. héros]. Vezi definitia »

BISTRÓU s.n. (Franțuzism) Local unde se vând și se consumă băuturi alcoolice (mai ales vin). [Pl. -uri, var. bistro s.n. / < fr. bistrot]. Vezi definitia »

PLATÓU s.n. I. Loc șes situat în regiunea înaltă a dealurilor sau a munților; podiș. ♦ Câmp destinat pentru instrucție și exerciții militare. ♦ Arie (netedă) situată pe o porțiune mai înălțată a unei formații anatomice. II. 1. Suprafață utilată pentru turnarea filmelor. 2. Piesă metalică plană pe care se fixează piese pentru prelucrare. 3. Farfurie sau tavă mare pentru servit mâncăruri și prăjituri. [Pl. -uri. / < fr. plateau]. Vezi definitia »