zavéră (-re), s. f. – 1. Răscoală grecească de la 1821 contra asupririi turcești. – 2. Răscoală, răzvrătire. Bg. zavĕra (Cihac, II, 471; Tiktin). – Der. zaverisi, vb. refl. (a se răscula, a se ridica); zavergiu (var. zavragiu), s. m. (partizan al mișcării grecești de eliberare de la 1821; răzvrătit, rebel, răsculat), cu suf. tc. -giu. Vezi definitia »

DEUTEROMORFÓZĂ s.f. Schimbarea formei cristalelor mineralelor, datorită unor procese mecanice și chimice. [< fr. deutéromorphose, cf. gr. deuteros – al doilea, morphe – formă]. Vezi definitia »

UROPIGIÁNĂ adj. glandă ~ă = glandă sebacee la baza cozii la păsări, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul. (< fr. uropygienne) Vezi definitia »

PERMEÁNȚĂ s. f. mărime magnetică, raportul dintre fluxul magnetic și tensiunea magnetică din lungul circuitului. (< fr. perméance) Vezi definitia »

MENINGOMIELÍTĂ s. f. inflamație a măduvei spinării și a meningelor ei. (< fr. méningomyélite) Vezi definitia »