chislóg (-oáge), s. n. – Lucru de nimic, care nu se vinde, lucru inutil. Țig. kislo „slab” (Graur 137). Pare a se fi contaminat cu chiștoc „muc, partea inutilă a țigării”. Vezi definitia »

DIALÓG, dialoguri, s. n. 1. Convorbire între două persoane. ♦ (P. spec.) Convorbire (cu caracter oficial) care are loc între reprezentanții a două părți, a două țări etc. ♦ (P. spec.) Formă de convorbire între două personaje, în care sunt scrise de obicei operele dramatice; pasaj dintr-o operă literară în care se redă convorbirea dintre două personaje. ◊ Linie de dialog = semn ortografic de punctuație care indică începutul vorbirii fiecărui participant la o convorbire. 2. Operă literară scrisă sub formă de dialog. [Pr.: -di-a-] – Din fr. dialogue, lat. dialogus. Vezi definitia »

CRIMINOLÓG, -Ă, criminologi, -ge, s. m. și f. Specialist în criminologie. – Din fr. criminologue. Vezi definitia »

SCRIPTOLÓG, -Ă s. m. f. birocrat. (< scripte + -log) Vezi definitia »

INORÓG, inorogi, s. m. Animal fabulos imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte, întâlnit mai ales în arta și literatura medievală; licorn. ♦ (Rar) Rinocer. [Var.: inoróh s. m.] – Din sl. inorogŭ. Vezi definitia »