BUNĂOÁRĂ adv. De exemplu, de pildă, cum ar fi, să zicem. [Var.: bunioáră adv.] – Bună + oară. Vezi definitia »

rizeáfcă (rizéfce), s. f. – Varietate de scrumbie (Alosa Nordmanni). Origine incertă. După Scriban, din rus. rjezvjak „viu”. Vezi definitia »

hasúră, hasúri, s.f. (reg.) rogojină. Vezi definitia »

AURÍCULĂ s.f. Pavilionul urechii, urechea externă. [Pron. a-u-, pl. -le. / < fr. auricule, cf. lat. auricula – ureche]. Vezi definitia »

CELESTINĂ (‹ fr. {i}; {s} lat. celestis „ceresc”) s. f. Sulfat natural de stronțiu, de culoare alb-albăstruie, transparent, cu luciu sticlos sidefos, format în filoane hidrotermale sau în roci sedimentare sub formă de nodule sau cuiburi. Constituie principala sursă de stronțiu (56,4 %). Se utilizează în pirotehnie, ind. zahărului. Vezi definitia »