Definita cuvantului cantabrici
CANTABRICI (CORDILLERA [cordiλéra] CANTABRICA), Munții ~, culme muntoasă în N. Pen. Iberice, de-a lungul țărmului G. Byscaia, prelungire a M-ților Pirinei; alcătuită din calcare și cuarțite. Lungime: c. 500 km. Alt. max.: 2.648 m (culmea Picos de Europa). Expl. de huilă, min. de fier și zinc; expl. forestiere. Parc național.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu cantabrici
bríci (brice), s. n. – Cuțit de bărbierit. – Mr. briți. Sl. briči (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 44; Cihac, II, 28; DAR; Philippide, II, 701); cf. alb. brisk, tc. biçak (› briceag). Vezi definitia »
RĂSTĂLMĂCÍ, răstălmăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A explica, a interpreta în mod eronat idei, cuvinte, texte; a explica greșit, a denatura (în mod voit) înțelesul. 2. (Rar) A transpune; a oglindi, a reflecta. – Răs - + tălmăci. Vezi definitia »
intimifâstâci, intimifâstâcesc v. r. (glum.) a se intimida, a se zăpăci, a se fâstâci. Vezi definitia »
cioci1 s.m. (reg.) 1. (la sg.) câine de curte. 2. (la pl.) chică. Vezi definitia »
scăpóci, scăpóci, s.m. (reg.) persoană care se umple de bale; scăpos. Vezi definitia »