DICTÉU s. n. reproducere fidelă, automată a unui act de gândire, fără controlul rațiunii; dictare. ♦ ~ automat = procedeu de creație artistică preconizat de către suprarealiști, prin care se ambiționa realizarea unei expresii formale a operei de artă, identică gândirii în stare de veghe, de vis etc.; ~ muzical = muzică ce urmează a fi notată după auz. (< fr. dictée) Vezi definitia »

PNEUMOPERITONÉU s. n. prezența de aer în peritoneu. (după fr. pneumopéritoine) Vezi definitia »

ARAHNOIDÉU, -ÉE adj. (Liv.) Asemănător pânzei de păianjen; foarte subțire. [Pron. -no-i-deu. / cf. fr. arachnoïdien]. Vezi definitia »

EVREU gujbeider, jidan, jidov, maramoi, ovrei, târtan. Vezi definitia »

eu merg la scoala ca sa ma invat de toate lectia Vezi definitia »