Definita cuvantului bour
BÓUR, bouri, s. m. 1. Taur sălbatic, care trăia odinioară și în țara noastră, socotit ca strămoșul direct al vitelor mari cornute de la noi (Bos primigenius). ♦ (Înv.) Vechea stemă a Moldovei închipuind un cap de bour (1). 2. (Înv.) Fier (înroșit) cu care se însemnau răufăcătorii, vitele, pietrele de hotar etc. – Lat. bubalus.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bour
AZÚR s. n. (Livr.) Culoare albastră deschisă; p. ext. albastrul cerului. – Din fr. azur, lat. azzurum. Vezi definitia »
PLÁSTUR s. m. v. plasture. Vezi definitia »
cur Vezi definitia »
TERMOBÚR s. n. instrument de forat ghețarii. (< rus. termobur) Vezi definitia »
SEMIDÚR, -Ă adj. (anat.) țesut ~ = țesut cu o duritate medie. (< semi- + dur) Vezi definitia »