COMBÍNĂ s. f. mașină de lucru complexă care efectuează simultan mai multe operații. ◊ ~ muzicală = set de aparate (tuner, pick-up, casetofon, amplificator de putere) montate într-un corp comun. Vezi definitia »

TOLERÁNȚĂ s. f. 1. atitudine îngăduitoare; îngăduință, indulgență. ◊ casă de ~ = bordel, lupanar. 2. obișnuință sau dispoziție a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanțe. ◊ (biol.) însușire a unor organisme de a trăi, de a se dezvolta în condiții nefavorabile de mediu. 3. admiterea unei mici abateri de la greutatea, măsura, calitatea, de la numărul obișnuit al unei mărfi etc. ◊ (tehn.) diferența dintre dimensiunea maximă și cea minimă admisă în prelucrarea unui anumit material și valoarea prescrisă în norme și standarde a acestei dimensiuni. (< fr. tolérance, germ. Toleranz, lat. tolerantia) Vezi definitia »

DUDUCÚȚĂ, duducuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui duducă. – Duducă + suf. -uță. Vezi definitia »

CIRCORÁMĂ s.f. Sistem de filmare și de proiectare a imaginilor cinematografice pe un mare ecran circular. [< rus. țirkorama]. Vezi definitia »

BOLDÉICĂ, boldeici, s. f. Femela boldeiului. – Din boldei + suf. -că. Vezi definitia »