PÂRG s. n. v. pârgă. Vezi definitia »

FOBÚRG s.n. (Franțuzism) Parte dintr-un oraș care este sau care era odinioară situată în afara (zidurilor) orașului; suburbie. [< fr. faubourg]. Vezi definitia »

Brándenburg (nume de loc) (germ.) s. propriu n. Vezi definitia »

BURG s.n. 1. (Ist.) Așezare medievală cu un statut special (de obicei fortificată). 2. Stradă în unele orașe italiene, situată în afara zidurilor cetății. ♦ Cartier periferic al unor orașe italiene. [Pl. -guri. / cf. fr. bourg, it. borgo, lat.t. burgum < germ. Burg – fortăreață]. Vezi definitia »

burg (búrguri), s. n. – Oraș, cetate. Fr. bourg. – Der. burghez, s. m. (persoană din burghezie; materialist), din fr. bourgeois, cu schimbare a suf. -ois în -ez; burghezie, s. f. (clasă socială urbană); burghezime, s. f. (burghezie); burgrav, s. m., din fr. burgrave. Vezi definitia »