spițiále, spițiáli, s.m. (înv.) farmacist. Vezi definitia »

Numele taii pe care au cucerit-o nelenii(elenii). Vezi definitia »

ANTILE 1. Insulele ~, arh. între Oc. Atlantic și M. Caraibilor, care constituie America Centrală insulară; 222 km²; c. 30 mil. loc. (1986). La V A. Mari (Cuba, Haiti, Puerto Rico și Jamaica) ocupă o suprafață de 208 mii km², împărțind Mediterana Americană în două bazine: G. Mexic și M. Caraibilor. La E A. Mici (14 mii km²) sînt dispuse sub forma unui arc, cele mai importante ins. fiind: Virgine, Sint Maarten, Barbuda, Grenada, Tobago și Trinidad. În lungul coastelor Venezuelei se găsesc ins. Bonaire, Curacao și Aruba. Relieful A. este foarte variat. În A. Mici, unele ins. sînt tipic vulcanice (Montserrat, Guadelupa, Martinica), altele cu relief de cutare și vulcanic (Dominica, Sfînta Lucia, Sfîntul Vicențiu, Grenada), iar altele sînt sedimentare (Sînt Maarten). Climă tropical-maritimă. 2. Curentul Antilelor, curent cald în Oc. Atlantic (NE Antilelor Mari), care scaldă Arh. Bahamas. Viteză 1-1,5 km/h. Temp. apei: 25-28 ºC. Salinitate: 36-37 ‰. 3. Marea Antilelor, v. Caraibilor, Marea ~. Vezi definitia »

BAZILICÁLE s. f. pl. colecție de legi juridice publicate de unii împărați bizantini. (< lat. basilicorum libri) Vezi definitia »

BENETITÁLE s. f. pl. ordin de plante gimnosperme inferioare, fosile, cu trunchiul scurt și masiv, terminat la partea superioară cu un buchet de frunze, care fac trecerea la angiosperme. (< fr. bennetittales) Vezi definitia »