Definita cuvantului bravură
BRAVÚRĂ, (2) bravuri, s. f. 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală. 2. Faptă vitejească, curajoasă. – Fr. bravoure.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bravură
păltiníță, păltiníțe, s.f. (reg.) păltiniș. Vezi definitia »
BIVALÉNȚĂ s. f. proprietate a elementelor bivalente (1). (< fr. bivalence) Vezi definitia »
OBSOLESCÉNȚĂ s.f. Declasare tehnologică a unui material industrial prin apariția altuia, mai modern; uzură morală. ◊ obsolescență profesională = proces de învechire a componentelor unei profesiuni ca urmare a asimilării progresului tehnico-științific. (< engl., fr. obsolescence) Vezi definitia »
COLERÉTĂ s.f. (Rar) Guleraș. [< fr. collerette]. Vezi definitia »
ZOMÓNIȚĂ, zomónițe, s. f. (Banat) Cabană. (din sb. zemunica) Vezi definitia »