TACHÉT s. m. 1. (mar.) suport în formă de T pe o navă, de care se leagă parâmele și saulele. 2. cilindru metalic scurt din mecanismul de distribuție cu supape al unei mașini, care are rolul de a împiedica uzura tijei supapei. ◊ element la îmbinarea a două piese cu rolul de a mări suprafața de transmitere a forțelor. 3. (mine) opritor pe care se așază colivia în stație la rampă și care se îndepărtează în timpul mersului coliviei. (< fr. taquet) Vezi definitia »

EXOSCHELÉT, exoschelete, s. n. (Biol.; la nevertebrate) Schelet (osos) extern. – Din fr. exosquelette, engl. exoskeleton. Vezi definitia »

BREVÉT, brevete, s. n. Document acordat de o autoritate de stat prin care i se recunoaște unei persoane autenticitatea unei invenții sau se asigură anumite drepturi. Brevet de pilot. – Fr. brevet. Vezi definitia »

SEXTOLÉT s.n. (Muz.) Grup de șase note provenite din reunirea a două triolete. [< fr. sextolet]. Vezi definitia »

acaret, acareturi s. n. 1. fleac, mărunțiș 2. (la pl. – deț.) obiecte de uz personal Vezi definitia »