máre (mắri), s. f. – Întindere mare de apă sărată. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre. Lat. mare (Pușcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a făgădui marea cu sarea, cf. Pușcariu, Études linguistique roum., Cluj 1937 și, împotrivă Spitzer, BL, V, 190 și VI, 238. Vezi definitia »

vătămătoáre (plantă) s. f., g.-d. art. vătămătórii; pl. vătămătóri Vezi definitia »

ȘOȘOÍRE, șoșoiri, s. f. Acțiunea de a șoșoi și rezultatul ei. – V. șoșoi. Vezi definitia »

OBȚÍNERE s.f. Acțiunea de a obține și rezultatul ei; dobândire, primire. [< obține]. Vezi definitia »

SIROPÁRE s.f. Acțiunea de a siropa și rezultatul ei. ♦ Defect la fabricarea marmeladei, constând în curgerea siropului din ea. [< siropa, cf. fr. siropage]. Vezi definitia »