SANIDÍN s. n. Feldspat potasic incolor, alb, roz ori cenușiu, cu luciu sticlos, cristalizat în sistemul monoclinic. [Var.: sanidínă s. f.] – Din fr. sanidine. Vezi definitia »

seín (-nă), adj. – Cenușiu, gri, culoare naturală a lînii. – Var. săin, Mold. sain. Sl. sinĭ „livid, vînăt” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 336; Tiktin; Conev 97), care pare că s-ar fi aplicat tuturor culorilor șterse, cf. slov. sejni kamen „piatră gri = cremene” și probabil siv. Cf. și sineală. Legătură cu it. zaino (Giuglea, LL, II, 50) pare îndoielnică. Vezi definitia »

críchin (-ni), s. m. – Varietate de prun (Prunus insititia). Germ. Krieche, prin intermediul săs. Krâichen (Borcea, 184). Vezi definitia »

AUGUSTÍN, -Ă s. m. f. augustinian. (< lat. augustinus, fr. augustin) Vezi definitia »

VIRGÍN, -Ă adj. 1. fecioresc; cast, neprihănit. ◊ (s. f.) fecioară. 2. candid, inocent. 3. (despre o regiune, o pădure) neumblat, nestrăbătut; neexploatat. 4. (despre lână) pură, la prima prelucrare. (< lat. virgo) Vezi definitia »