ALCHÍNĂ s. f. hidrocarbură aciclică nesaturată, cu o triplă legătură. (< germ. Alkine) Vezi definitia »

ANCABLÚRĂ, ancabluri, s. f. Unitate de lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Fr. encablure. Vezi definitia »

hấlmă, hấlme, s.f. (reg., înv.) gâlmă, movilă mică. Vezi definitia »

TRABÉCULĂ s.f. (Anat.) Formație fibroasă musculară având rol de legătură sau de delimitare. [< fr. trabécule, cf. lat. trabecula – bârnă mică]. Vezi definitia »

REZÉRVĂ s.f. 1. Cantitate (de bunuri) pusă deoparte pentru a fi folosită mai târziu; depozit. ◊ Rezervă succesorală = parte dintr-o avere succesorală de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervată de drept unor anumiți moștenitori. ♦ (Fig.; mai ales la pl.) Posibilități. ◊ Rezerve interne = totalitatea posibilităților existente într-o întreprindere, a căror descoperire și folosire permit realizarea unor cantități sporite de produse. ♦ Cantitate de substanțe minerale utile conținute într-un zăcământ. 2. Cameră de spital unde se internează un singur bolnav. 3. Parte din armată chemată sub arme numai în timp de război sau în mod excepțional în timp de pace; trupe neangajate în luptă, păstrate pentru a interveni la nevoie. ♦ (Sport) Jucător care poate înlocui la nevoie pe unul dintre jucătorii angajați în competiție. 4. Motiv de îndoială, obiecție. ◊ Fără rezervă = fără reținere, în întregime. ♦ (Fig.) Prudență, cumpătare, măsură; discreție; (p. ext.) răceală, indiferență, jenă. [< fr. réserve < réserver – a pune deoparte]. Vezi definitia »