Definita cuvantului bretelă
BRETÉLĂ, bretele, s. f. Sistem de ramificație de cale ferată, alcătuit din două diagonale încrucișate și așezat între două linii, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta, în ambele sensuri. – Fr. bretelle.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bretelă
posmoágă s.f. sg. (reg.) persoană ridată, zbârcită; om bătrân, lipsit de puteri, neputincios, prăpădit, hodorogit; poșmogea. Vezi definitia »
LEGÚMĂ s. f. 1. plantă agricolă de la care se consumă în alimentație partea vegetală, sau fructele; zarzavat. 2. fruct uscat, cu mai multe semințe, dehiscent, cu două valve, la leguminoase; păstaie. 3. (spec.) om al cărui creier a fost golit și i s-au implantat anumite ordine pe care le execută ca un robot. (< lat. legumen) Vezi definitia »
MUTÉLCĂ, mutelci, s. f. Piesă de metal de mărime variabilă care are la mijloc o gaură cu filet în care se îmbucă spirala unui șurub sau o tijă cu filet. – Din pol., ucr. muterka. Vezi definitia »
FONOCARDIOGRÁMĂ, fonocardiograme, s. f. Înregistrare grafică a zgomotelor inimii cu ajutorul fonocardiografului. [Pr.: -di-o-] – Din fr. phonocardiogramme. Vezi definitia »
EPIDÉRMĂ s.f. Membrană care acoperă derma și formează împreună cu aceasta pielea. ♦ Țesut protector al plantelor, format dintr-un strat de celule așezate la exterior. [Var. epiderm s.n. / < fr. épiderme, cf. gr. epi – deasupra, derma – piele]. Vezi definitia »