Definita cuvantului brezătură
BREZĂTÚRĂ, brezături, s. f. (Rar) Pată albă pe fruntea vitelor. ♦ Pată pe pereții caselor formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. – Din breza + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brezătură
MUSELÍNĂ, museline, s. f. Țesătură de bumbac sau de mătase, subțire și străvezie, din care se confecționează îmbrăcăminte ușoară, perdele etc. ♦ Stofă de lână foarte fină. [Var.: muselín, muslín s. n.] – Din fr. mousseline, pol. múslin, tc. musín. Vezi definitia »
-ÓZĂ1 suf. „Glucid, provenit din glucoză”. (din fr. -ose; cf. /gluc/oză) Vezi definitia »
póșlină, póșline, s.f. (înv.) taxă de export pentru cereale și vite. Vezi definitia »
CĂRĂRÚICĂ, cărăruici, s. f. Cărăruie. – Cărare + suf. -uică. Vezi definitia »
căldúră (căldúri), s. f. – 1. Stare de încălzire a unui corp. – 2. Însuflețire, patimă, înflăcărare. – 3. Febră. – 4. Libido, perioadă de împerechere. – 5. (Arg.) Sîni, țîțe. – 6. (Arg.) Vestă, haină. Mr. căldură. Lat. *caldūra (Pușcariu 261; REW 1505; Candrea-Dens., 230; DAR); a cărui existență se confirmă prin it. caldura, prov. kaudüro. Cf. cald, scălda. – Der. călduros, adj. (care păstrează căldura, fierbinte, sufocant; arzător, înflăcărat; însuflețit, în călduri). Vezi definitia »