Definita cuvantului brilănțel
BRILĂNȚÉL, brilănțele, s. n. Diminutiv al lui briliant1.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brilănțel
VASÉL, vasele, s. n. (Înv.) Vas de război; bastiment. – Din it. vascello. Vezi definitia »
BOHĂȚEL, Alexandru (1816-1897, n. Vultureni, jud. Cluj), jurist și om politic român. Căpitan suprem al districtului grăniceresc Năsăud (1861-1876). Activitate de promovare a aspirațiilor românești pentru drepturi politice și culturale. Vezi definitia »
ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen]. Vezi definitia »
NEUROCÉL s. n. ansamblu de cavități și ventricule în sistemul nervos central primitiv. (< fr. neurocèle) Vezi definitia »
PĂRINȚÉL, părinței, s. m. (Fam.) Diminutiv al lui părinte (5). – Părinte + suf. -el. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z