ieníță, ieníțe, s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »

FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș¹ + suf. -neață. Vezi definitia »

ȚOPIȘÓARĂ, țopișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui țoapă; (fam.) țopică. – Țoapă + suf. -ișoară. Vezi definitia »

ARSÚRĂ, arsuri, s. f. 1. Faptul de a arde; faptul de a produce o senzație dureroasă, usturătoare. 2. Rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzație usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc. ♦ Parte a unui obiect atinsă sau stricată de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive; stricăciune produsă pe un obiect de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive. 3. Loc unde a ars o pădure. 4. Strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald, al forjării sau al tratamentului termic. – Lat. arsura. Vezi definitia »

promincă, prominci s. f. 1. pistă de alergare pe un hipodrom de trap. 2. (deț.) plimbare zilnică a deținuților în perimetrul penitenciarului. Vezi definitia »