CAROTIÉRĂ s. f. 1. sondeză pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (II). 2. aparat folosit pentru a face sondaje și a lua eșantioane din fundul oceanelor. (< fr. carottière) Vezi definitia »

IÓTĂ s. f. (Pop. și fam.; în expr.) (Nici) o iotă = deloc, câtuși de puțin, nimic. – Din ngr. ióta. Cf. fr., it. iota. Vezi definitia »

noroiníță s.f. (reg.) loc prăpăstios care se surpă mereu. Vezi definitia »

CAROTÍDĂ s. f. fiecare dintre cele două artere principale de o parte și de alta a gâtului. (< fr. carotide) Vezi definitia »

HISTORIOGRÁMĂ, historiograme, s. f. Grafic care consemnează evoluția în timp a unui fenomen; cronogramă (3). [Pr.: -ri-o-] – Din fr. historiogramme. Vezi definitia »