BRAHMAPUTRA, fl. în China (S Tibetului), NE Indiei și Bangladesh; c. 2.900 km. Izv. de pe versantul de N al M-ților Himalaya, de la 4.864 m alt., sub numele de Matsang, și se varsă în G. Bengal, după ce se unește cu Gangele printr-o deltă comună de c. 80 mii km². Primește pe diferite sectoare numele de Tsangpo (Yarlung Zangbo Jiang), Dihang ș.a. Navigabil pe 1.290 km. Irigații. Explorat în perioada 1884-1913. Vezi definitia »

ENUMERÁ vb. I. tr. A număra unul câte unul; a înșira. [P.i. enúmăr, 3,6 enúmeră, conj. enúmere. / < fr. énumérer, it., lat. enumerare]. Vezi definitia »

dîrdora s. f. – Ardoare, zel, căldură (în expresia în dîrdora, în toi). Tc. daldirmak „a se cufunda; a fi îngrijorat” intensiv de la dalmak, cf. iud. sp. dadirjar „a cufunda”. După Candrea și Scriban, este în legătură cu dîrdîi și cu bg. dărdorĭa „a mormăi”, ceea ce pare mai puțin probabil. Vezi definitia »

intrá (-ru, -át), vb. – 1. A trece dinafară înăuntru, a pătrunde. – 2. A încăpea. – 3. A adera, a se înscrie, a ajunge să facă parte dintr-o grupare. – 4. A se angaja într-o slujbă. – 5. (Înv.) A se asocia, a se însoți. – 6. A Începe, a se iniția o anumită perioadă de timp. – 7. A se apuca (să danseze, să joace etc.). – 8. La cărțile de joc, a-i veni cuiva cărți bune. – 9. A pătrunde, a străbate. – 10. A-și micșora un material dimensiunile la muierea în apă. – Mr., istr. întru, megl. antru. Lat. intrāre (Pușcariu 893; Candrea-Dens., 867; REW 4501; DAR), cf. it. intrare, fr. entrer, prov., sp., port. entrar. – Der. intrare, s. f. (acțiunea de a intra și rezultatul ei); intrător, adj. (înv., care intră); întrătură, s. f. (înv., intrare; nod în lemn). Vezi definitia »

CONLUCRÁ, conlucréz, vb. I. Intranz. A colabora (cu cineva), a contribui la o acțiune. – Con¹- + lucra (după fr. collaborer). Vezi definitia »