cartabói (-i), s. m. – (Arg.) Paznic, temnicer. Origine necunoscută. Ar putea fi o combinație de la cart „gardă” și terminația lui vistavoi. Vezi definitia »

radavói s.m. (reg.) militar. Vezi definitia »

cilihói, cilihói, s.m. (reg.) pasăre răpitoare ce cuibărește pe stâncile inaccesibile; ceahlău. Vezi definitia »

noi¹ s. pl. (reg.) 1. (în superstiții) cenușă, cărbuni, frunze etc. (nouă elemente), care intră în compoziția unor leacuri băbești. 2. (urmat de determinarea „de apă”) rouă; zori. 3. (în expr.) a lua noi = a lua apă neîncepută pentru descântece și leacuri băbești; a fi luat noi = a nu spune nimic, a tăcea chitic; a se îmbolnăvi de reumatism. Vezi definitia »

sulói², suloáie, s.n. și sulói, s.m. 1. (s.n.; pop.) sul mare. 2. (s.n.; reg.) pâine lungă. 3. (s.m.; reg.) lemn de brad subțire cioplit în două dungi. Vezi definitia »