NEFÁST, -Ă adj. 1. (La romani) Care era oprit de legile divine. ◊ Zile nefaste – zile despre care romanii credeau că aduc nenoroc și în care nu tratau afaceri publice. 2. Aducător de nenorocire, de supărare. [Pl. -aști, -aste. / < lat. nefastus, cf. fr. néfaste]. Vezi definitia »

MONOGENÍST, -Ă, monogeniști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al monogenismului. – Din fr. monogéniste. Vezi definitia »

MORALÍST, -Ă, moraliști, -ste, s. m. și f. 1. Filozof, gânditor, scriitor etc. care se preocupă de probleme de morală. 2. (Fam.; peior.) Persoană căreia îi place să dea sfaturi cicălitoare, să dojenească mereu. – Din fr. moraliste. Vezi definitia »

TRÚST, trusturi, s. n. Monopol în cadrul căruia proprietatea asupra unor întreprinderi este unificată, proprietarii lor devenind acționari, iar producția și finanțele întreprinderilor respective fiind reglementate de un consiliu de administrație. – Din fr. trust, (2) după rus. trest. Vezi definitia »

ISTORICÍST, -Ă adj. referitor la istoricism. (< engl. istoricist) Vezi definitia »