ACCÉPȚIE s.f. Sens în care este folosit la un moment dat un cuvânt; semnificație, înțeles, sens. [Gen. -iei, var. accepțiune s.f. / cf. fr. acception, lat. acceptio]. Vezi definitia »

DIAFONOMETRÍE s. f. tehnica măsurării efectelor diafoniei (1) în circuitele telefonice. (< fr. diaphonométrie) Vezi definitia »

PENTARHÍE s.f. Dictatură, guvernământ al unui grup de cinci inși. [Gen -iei. / < fr. pentarchie, gr. pente – cinci, arche – conducere]. Vezi definitia »

SIMPATÍE s. f. 1. atracție, afinitate, înclinație față de o persoană, o cauză etc.; afecțiune, dragoste. ◊ obiectul acestui sentiment. 2. (med.) legătură, între (două) organe simetrice, care face ca atunci când unul este atins să sufere și celălalt. ◊ corespondență presupusă între calitățile unor corpuri. (< fr. sympahie, lat. sympathia) Vezi definitia »

GEMELOLOGÍE s. f. ramură a geneticii care studiază nașterile multiple, studiul gemenilor din punct de vedere comportamental și anatomopatologic. (< fr. gémellologie) Vezi definitia »